În mod absolut evident, Cristian
Florin Bota nu are numai aptitudini de colecţionar de obiecte cu valoare
istorică, ci şi de cercetare şi cunoaştere cât mai aprofundată a
istoriei locurilor în interiorul şi preajma cărora se află şi a etapelor
evolutive pe care acestea le-au traversat, împreună cu locuitorii lor,
dintr-o vreme istorică sau alta. Domnia sa este nu numai un colecţionar
de astfel de piese, în accepţiunea clasică a termenului, ci şi unul de informaţii istorice,
recoltate din cele mai diferite surse, preocupările sale având în vizor
inclusiv istoria actuală, aflată în plină desfăşurare, dornic să o
imortalizeze, nu neapărat prin obiecte (dar şi prin acestea), cât mai
ales prin intermediul informaţiei documentare, cea mai
diversă, pe care se străduieşte să nu o lase pradă pierzaniei sau
uitării. Nicicând curiozitatea şi neastâmpărul de a colecta cât mai
multe informaţii istorice, despre locurile şi oamenii
care au trăit la un moment dat într-un anumit spaţiu, aflat în raza sa
de interes, nu se pot ostoi, în ceea ce-l priveşte pe Cristian Florin
Bota, pentru că mereu ceva indefinit (ceva ce începe însă a se defini tot mai bine,
pe măsură ce munca sa rodeşte tot mai mult şi mai exigent cu sine), dar
insistent, îl determină să scormonească alte şi alte urme ale
trecutului (sau ale istoriei prezente, aflată în desfăşurare curentă),
din căutarea cărora a făcut o pasiune, dusă aproape până la
obsesie.
Cu referire strictă la istoria
Teiuşului, trebuie să relevăm faptul că cercetările sale istorice
aplicate acestui spaţiu proxim al existenţei proprii, în interiorul căruia se
desfăşoară de fapt însăşi viaţa şi activitatea autorului, au debutat în
anul 2009, când a văzut lumina tiparului lucrarea "Teiuşul de odinioară".
Partea de istorie textuală a acestei lucrări, intitulată Scurt istoric,
era de numai 24 de pagini, dintre care 2 pagini întregi reveneau
imaginile unor hărţi iosefine, ceea ce reducea textul propriu-zis la
doar 22 de pagini. Structura condensatului text istoric amintit era
următoarea: Atestări documentare, Repere arheologice, Teiuşul în evul
mediu; Reperele epocii moderne - în cadrul căruia au fost incluse
evenimente până la 1945-1948, Perioada comunistă, Teiuşul după 1989. Dar
atunci, în 2009, intenţia prioritară a redactării lucrării nu a fost
cea de-a se pune accent pe educarea prin texte istorice greu digerabile a
publicului beneficiar, inclusiv a tineretului, ci, în manieră atât de
modernă (de actuală), prin intermediul imaginilor de epocă, lucrarea
fiind în primul rând un spectaculos repertoriu de fotografii, mai vechi
sau mai noi, grăitoare despre istoria localităţii în chip neverbalizat,
dar foarte explicit, anume în chip cinematografic (albumul ocupa
paginile 61-248). Ediţia a doua a lucrării "Teiuşul de odinioară", apărută
în 2014, beneficia şi de un Cuvânt înainte redactat de către
academicianul Ioan Aurel Pop, intitulat Moştenirea vie a Teiuşului, şi
deşi nu era mult mai consistentă din punctul de vedere al tratării
strict istorice a temei abordate, ea releva faptul că încărcătura sa
istorică era de cea mai bună calitate şi se bucura de aprecierea
istoricilor profesionişti, autorul aflându-se antrenat pe un bun drum al
explorării şi aprofundării istoriei localităţii menţionate. În 2014,
Cristian Florin Bota a mai făcut un dar de nepreţuit oraşului Teiuş,
fiind animator principal al redactării unei lucrări dedicată tradiţiilor
feroviare ale aşezării, împreună cu alţi doi autori, Valentin Ivănescu
şi Marcel Oţoi. În mod evident este vorba despre lucrarea "Teiuş - gara
amintirilor". Partea istorică propriu-zisă a acestui consistent
elaborat, redactată sub forma unui tabel cronologic de date din istoria
căilor ferate la noi şi în lume, cu reliefarea locului pe care l-a jucat
Teiuşul în acest context, a presupus o sistematică muncă de
documentare, prin utilizarea a diferite surse: o bogată bibliografie de
profil, izvoare documentare (unele inedite), mărturii ale lucrătorilor
la căile ferate, tradiţia locală etc. Titlul acestei părţi substanţiale a
lucrării menţionate este: Cronologie feroviară. Repere din istoria
căilor ferate în România şi în lume, cu referire specială la Teiuş şi
Coşlariu. Momentul este, desigur, unul de referinţă, în istoriografia
actuală, referitoare la trecutul istoric al localităţii Teiuş. Din nou
partea ilustrativă, cea a fotografiilor de epocă, aduse până aproape de
istoria recentă, era copleşitoare, în raport cu cea textuală,
transportatoare de informaţie istorică texuală, de aproximativ 346
pagini la 124 de pagini, dar, cu toate acestea tratarea strict istorică a
problematicii a fost mult mai substanţial configurată, decât în cazul
ediţiei din 2009 a lucrării Teiuşul de odinioară. Cu aceste îndelungate
preparative anterioare la activ, iată că în 2015, Cristian Florin Bota
s-a simţit în stare să atace, într-o lucrare istorică de sine
stătătoare, cea de faţă, subiectul atât de incitant, nu numai pentru
autorul menţionat, sau pentru publicul din arealul oraşului amintit, ci,
în general, pentru istoriografia românească actuală, anume cel al
istoriei vechii localităţi Teiuş. Este, de bună seamă un act de curaj,
în primul rând, şi iată că el vine din partea nu a unui istoric cu
patalama, ci, din partea unui mare iubitor de istorie şi documentare,
autodidact, cum este Cristian Florin Bota, care graţie încercărilor sale
editoriale susţinute, din perioada anilor 2009-2015, riscă să devină un
adevărat profesionist al istoriei. Mai ales prin intermediul unor
lucrări cum este cea de faţă, care atacă, o problematică istorică în
exclusivitate, cu metode originale şi pecete personală, de mare interes
inclusiv pentru istoricii profesionişti (deoarece autorul imbină
ingenios şi plăcut pentru lectură o informaţie istorică diversă). Şi în
acest context, suntem obligaţi să vorbim despre istoricul Cristian
Florin Bota, nu numai despre colecţionarul, sau publicistul Cristian
Florin Bota, atât de cunoscut, de altfel, îndeosebi publicului din Vinţu
de Jos, Stremţ, Teiuş, Zlatna şi Alba Iulia (recunoscut de altfel şi la
Cluj sau Bucureşti, chiar şi în cadrul unor manifestări academice, mai
ales prin lucrarea sa temerară, din nou, încărcată şi ea de valoroase
contribuţii la istoria Teiuşului, printre altele, dedicată C.A.R.-urilor
şi asociaţiilor de într-ajutorare din lume şi de la noi). Cum
restatorniceşte, prin această lucrare a sa, Cristian Florin Bota,
istoria Teiuşului? În manieră clasică, cronicărească, sub forma unui
tabel cronologic ordonator. Este desigur o anume altă fază de
documentare a autorului (care va fi perfectată înspre redactarea unei
sinteze de istorie locală monografică, cu adevărat reprezentativă) şi a
publicului iubitor de istorie, în privinţa aceasta, prin aglomerarea
progresivă de informaţie, recrutată fie din sursele bibliografice, fie
din cele documentare, fără nici o pretenţie de filosofare sau de
interpretare a evenimentelor surprinse. Şi este de remarcat faptul că
autorul strânge cu imparţialitate informaţii care ilustrează atât
rezistenţa anticomunistă din zonă, cât şi faptele de muncă ale oamenilor
din acelaşi areal, din anii 1948-1989, fără partizanat, aşa cum îi stă
bine unui istoric, care se doreşte a fi imparţial şi care reconstituie
istoria sine ira et studio, lăsând să se înţeleagă faptul că nici
istoria anilor de după 1945 nu poate fi ignorată, sau eradicată, din
memoria colectivă a neamului. Este o reîntoarcere plină de prospeţime
înspre istoria factologică, acceptată, chiar dorită ca atare, readusă în
moda zilei, chiar dacă se recurge, totuşi mai mult indirect, la
metodele „istoriei orale”, respectiv la recoltarea datelor de la
trăitorii diferitelor momente ale istoriei contemporane, uneori chiar în
mod direct, când mărturiile subiecţilor istorici sunt consemnate ca
atare în lucrare. Îmbinarea factologiei cu spiritul cronicăresc şi noile
metode ale istoriei actuale duce la un elaborat interesant, care cu
siguranţă va fi pe gustul publicului vizat în mod special de autorul
menţionat, a cărui educaţie istorică o doreşte în mod special. Pe de
altă parte, sub aspectul meşteşugului istoric propriu-zis, Cristian
Florin Bota face paşi importanţi înspre scrierea unei sinteze, de tipul
unei substanţiale monografii istorice, dedicată Teiuşului, străveche
aşezare din inima Transilvaniei. Deocamdată a aşezat istoria acesteia
mai mult prin raportare la secolele al XIII-lea - al XXI-lea, dar în
perspectivă, de bună seamă, doreşte dezvoltarea părţii referitoare la
preistorie şi antichitate, precum şi adâncirea factologică a epocilor
medievală, modernă şi contemporană. Cu timpul, exigenţele sale vor
creşte, spiritul critic şi autocritic de asemenea, pentru a ajunge la
nivelul şi măsura curajului, originalităţii, tenacităţii şi hărniciei,
care, din 2009 îndeosebi, îl caracterizează. Cu astfel de lucrări la
activ, Cristian Florin Bota, va fi cu siguranţă recunoscut ca unul
dintre istoricii, cu valoroase contribuţii personale, al epocii şi zonei
sale de referinţă, deşi acesta nu constituie un obiectiv propriu-zis al
strădaniilor sale, caracterizate printr-o veşnică neodihnă spirituală
şi curiozitate, care pe măsură ce timpul trece, devin tot mai ştiinţifice şi mai profesioniste, mai
cunoscătoare de informaţie istorică valoroasă, credibilă, acceptabilă.
Eforturile sale nu sunt în nici un caz inutile, dincolo de clarificările
şi interpretările pe care datele istorice reunite de autor le mai
revendică, ci, chiar deosebit de stimulatoare pentru istoricul
profesionist, pentru Cristian Florin Bota însuşi, motiv pentru care ele
se bucură de aprecierile multor specialişti. Prin intermediul lucrării
de faţă istoria Teiuşului se recreionează în faţa ochilor noştri,
dintr-o perspectivă inedită, oricum într-o veritabilă premieră
istoriografică, începând din 2009 încoace, perfectări notabile putând fi
de acum înainte mult mai la obiect şi mai în spiritul adevărului
obiectiv făcute, pentru cunoaşterea adevăratei istorii a locului şi a
oamenilor, în spirit factologic tradiţional, sau în spirit înnoitor.
Contribuţiile istorice cele mai importante ale lucrării de faţă sunt
desigur cele referitoare la tradiţiile militare şi feroviare ale
aşezării, prea puţin vehiculate în literatura istorică de până acum,
prin raportare directă şi manifestă la locuitorii din vechime şi de acum
ai Teiuşului, precum şi cele referitoare la unele personalităţi locale,
din secolele al XIX-lea - al XXI-lea, ale căror succinte biografii au
fost realizate de către autor, cu reală consideraţie faţă de semenii
săi, din vechime sau actualitate. Dr. Gabriela Mircea
Alături de Teiuşul de odinioară, ediţia I şi a II-a, Teiuş - gara
amintirilor, lucrări de referinţă care sintetizează în imagini şi
cuvinte aspecte din evoluţia oraşului nostru, O schiţă de istorie a
Teiuşului. Cronologia secolele XIII – XXI, vine şi întregeşte gama
lucrărilor prolificului autor în persoana domnului Cristian Florin Bota,
dedicată oraşului Teiuş, un oraş cu o istorie veche, zbuciumată uneori,
ale cărui rădăcini adânc înfipte în pământul mănos al văii Mureşului ne
permit să nu uităm niciodată cine suntem, privind cu respect spre
trecut, cu responsabilitate în prezent, cu încredere şi viziune spre
viitor.
În întâmpinarea dorinţei mele ca edil, de dezvoltare a oraşului
nostru, de ridicare a standardului nostru cultural, a venit întotdeauna
efortul autorului care, prin munca lui, de multe ori nevăzută, dar
constantă, a reuşit să aducă întotdeauna valoarea pe care trebuie să ne
străduim cu toţii să o promovăm pentru oraşul nostru.
Consider că această lucrare trebuie să se regăsească în casele
tuturor teiuşenilor, lucrare ce face parte integrantă din viaţa noastră
pentru că între coperţile ei se regăsesc nu cuvinte, ci viaţa noastră ca
oraş şi ca cetăţeni, cu o istorie de care putem şi trebuie să fim
mândri.
Felicitări autorului Cristian Florin Bota şi reiterez dorinţa
sinceră de a ne promova şi pe viitor oraşul nostru, iar cartea şi actul
de cultură sunt instrumente foarte valoroase în această adevărată
bătălie.
Primarul Oraşului Teiuş Dr. ing. Mirel Vasile Hălălai